Protetică dentară

Protetică dentară se ocupă cu înlocuirea dinților, atunci când ei lipsesc, prin proteze fixe, semi-mobile (scheletelate) și proteze mobile.

 

COROANELE DENTARE SE INDICĂ ÎN URMĂTOARELE CAZURI:

– pentru protejarea unui dinte a cărui structură este slăbită, de exemplu în urma unui tratament endodontic;

– pentru refacerea unui dinte fracturat sau care este distrus de carie peste limita refacerii prin obturații;

– refacerea unui dinte cu obturații masive atunci când pereții de dentina sunt foarte subțiri și dintele se poate fractura;

– pentru agregarea unei punți dentare;

– pentru acoperirea unor dinți cu discromii puternice sau cu forme inestetice;

– peste un implant dentar => vezi implante

Punțile dentare restaurează un dinte lipsă prin realizarea unei „punți” peste zona edentată; acest lucru presupune realizarea unui intermediar de punte (corp de punte) cu câte o coroana pe fiecare dinte limitant. Coroanele sunt agregate pe dinții vecini pentru a susține dintele fals. Când există dinți limitanţi numai de o parte a zonei de extracție se pot realizapunți cu extensii.

O PUNTE FIXĂ SERVEȘTE LA:

– înlocuirea dintelui/ dinților lipsa;

– echilibrează o „mușcătura” normală;

– protejează creasta edentată de presiuni potențial nocive;

– previne migrarea dinților anatgonisti;

– previne migrarea și înclinarea dinților vecini;

– previne carierea dinților vecini;

– întârzie instalarea bolii parodontale.

Pentru realizarea unei punți, medicul dentist trebuie să slefuiasca din dintîi vecini pentru a creea spațiu pentru coroane; medicul ia apoi un mulaj (amprentă) ce este trimisă la laborator unde se realizează coroana propriu-zisă. În funcție de tipul de coroana aleasă pot fi necesare una sau mai multe probe în cabinet și laborator.

Aceste punți și coroane necesită mijloace de igienizare speciale care vă vor fi arătate demedicul stomatolog. Periajul neregulat și neadecvat, utilizarea greșită a aței dentare, vizitele rare la medicul dentist și consumul excesiv de zahăr și produse bogate în carbohidrați vor scădea din durata de viață a punților și coroanelor dentare și vor deteriora dinții stâlpi pe care acestea sunt cimentate.

PROTEZELE TOTALE

Reprezintă modalitatea tradițională și cea mai ieftină de a înlocui dinții lipsa. Protezele totale(„plăcile”) simulează aspectul natural al dinților și gingiilor și servesc la masticație. Cele mai multe proteze totale sunt realizate din rășini acrilice și materiale compozite. În general pacientul poate alege una din varientele:

– proteze total acrilice tradiționale;

– proteze totale acrilice cu baza de metal pentru a le întări;

– proteze flexibile (Valplast)

– proteze flexibile (Valplast) cu armătură metalică

EXISTĂ 2 TIPURI DE PROTEZE ACRILICE:

– protezele totale acrilice care înlocuiesc toți dinții și gingia

– protezele parțiale acrilice care înlocuiesc unul sau mai mulți dinți când există dinți încă sănătoși pe arcadă.

Majoritatea pacienților cu proteze totale acrilice sunt pacienți în vârstă care și-au pierdut toți dinții, pe când purtătorii de proteze parțiale acrilice în general suferă de boală parodontală sau au pierdut dinții datorită unor accidente, ceea ce se însoțește de defecte osoase. Toți pacienții tratați cu proteze acrilice beneficiază de imbuntatirea funcției masticatorii, de o fonație mai bună, de o igienizare mai ușoară și de nu în ultimul rând de îmbunătățirea aspectului estetic.

Protezele acrilice sunt realizate pentru fiecare pacient în parte, respectând particularitățile anatomice ale cavității bucale. Inițial sunt resimțite ca un obiect străin oricât de bine realizate ar fi; ulterior, după o scurtă perioada de adaptare majoritatea persoanelor nu le mai realizează prezența în cavitatea bucală.

Controalele periodice la dentist sunt benefice pentru că medicul să poată sesiza schimbările ce apar în cavitatea bucală. Dacă dinții restanți se înclină sau dacă dacă formă osului se schimbă în timp o nouă proteză ar putea fi necesară.