Dinții strâmbi sunt printre cele mai frecvente probleme pentru care oamenii ajung la ortodont. Pentru unii, motivul principal este aspectul zâmbetului. Pentru alții, problema apare la modul în care se ating dinții în mușcătură, la nivelul articulației temporo-mandibulare.
Vestea bună este că aproape orice anomalie dento-maxilară se poate corecta cu aparat dentar, la copii și la adulți deopotrivă. În acest ghid afli ce înseamnă, concret, fiecare tip de anomalie dentară, cum o recunoști, ce complicații poate aduce în timp și cum arată tratamentul. Așa poți merge la consultație cu întrebările potrivite.
Pe scurt despre dinții strâmbi
- Dinții strâmbi apar din cauza lipsei de spațiu pe arcadă, a obiceiurilor vicioase din copilărie, a eredității sau a pierderii unor dinți.
- Anomaliile cele mai întâlnite sunt înghesuirile dentare, spațierea, ocluzia adâncă, ocluzia deschisă, ocluzia inversă, ocluzia încrucișată, compresia de maxilar.
- Pe lângă aspectul estetic, dinții strâmbi pot crea probleme la mestecat, la curățarea dinților și pot produce dureri la nivelul articulației
- Tratamentul se face cu aparate dentare fixe, cu alignere transparente sau, la copii, cu aparate fixe și mobile, dar și aparate funcționale.
- Medicul ortodont stabilește tipul de aparat și durata tratamentului doar după consultație și investigații.
Despre dinții strâmbi
Medicul ortodont nu se uită doar la poziția fiecărui dinte. El analizează și felul în care se ating cele două arcade, forma maxilarelor și echilibrul dento-facial. De aceea, o problemă care pare doar estetică poate avea legătură cu mușcătura sau cu dezvoltarea oaselor maxilare.
Cauzele sunt variate. Unele țin de moștenirea genetică, de exemplu dinți mari pe un maxilar mic. Altele apar din obiceiuri vicioase din copilărie, cum ar fi suptul degetului, folosirea îndelungată a suzetei sau respirația pe gură. La adulți, pierderea unui dinte poate face ca dinții vecini să se încline și să migreze în spațiul rămas liber.
Doctor Patricia Popescu, medic ortodont la Dental Elite, ne spune mai multe despre respirația orală sau sugerea degetului, obiceiuri vicioase care, dacă nu sunt adresate, duc în timp la perpetuarea lor în viața de zi cu zi a pacientului.
”Din punct de vedere ortodontic numim obiceiuri vicioase acele comportamente repetitive ale copilului sau de ce nu chiar ale adultului sau ale adolescentului care au un efect dăunător asupra structurilor dento-faciale și, cel mai important, care pot genera sau pot agrava anumite anomalii dento-maxilare. Printre acestea se întâlnește foarte frecvent respirația orală atunci când copilul tinde să stea în repaus și mai ales în timpul unor activități de efort cu gura deschisă și chiar cu interpoziția buzei inferioare în spatele incisivilor superiori”.
Momentul în care se face prima evaluare contează. La copii, medicii ortodonți recomandă de obicei un prim control în jurul vârstei de 6-7 ani, când se pot observa deja problemele de creștere a maxilarelor. La această vârstă, unele anomalii se pot ghida cu aparate mai simple, iar tratamentul din adolescență poate fi mai scurt. Dacă ești adult, nu este prea târziu: ortodonția se poate face la orice vârstă, cu condiția ca dinții și gingiile să fie sănătoase.
Dr. Gabriela Vladu, medic ortodont la Dental Elite explică mai multe despre vârsta potrivită pentru primul consult ortodontic:
Tipuri de dinți strâmbi sau anomalii dentare
Medicii folosesc termeni care pot părea complicați, dar fiecare descrie o situație ușor de recunoscut. Mai jos găsești principalele tipuri de anomalii dento-maxilare, explicate pe înțelesul tuturor. Același pacient poate avea mai multe anomalii în același timp, de exemplu înghesuiri și ocluzie adâncă.
Diagnosticul corect se pune doar la consultație. Medicul folosește examenul clinic, radiografii, fotografii și, din ce în ce mai des, scanarea 3D a dinților, așa cum folosim în Clinicile stomatologice Dental Elite. Cu aceste date, el vede nu doar cum arată dinții acum, ci și cum se pot muta în siguranță.
Compresia de maxilar
Compresia de maxilar înseamnă că maxilarul este mai îngust decât ar trebui. Arcada superioară are o formă ascuțită, în „V”, în loc de o formă de parabolă, în „U”. Din această cauză, dinții nu au destul spațiu pentru o aliniere corectă și erup în poziții rotate, înclinate, căpătând aspectul de dinți înghesuiți.
De multe ori, compresia de maxilar apare împreună cu respirația pe gură sau cu o poziție joasă a limbii. Dinții laterali de sus pot închide în interiorul celor de jos, ceea ce duce la ocluzie inversă. La copii, maxilarul se poate lărgi cu un aparat special, numit disjunctor, pentru că oasele sunt încă în creștere. La adulți, lărgirea maxilarului este mai complexă și uneori necesită și o intervenție chirurgicală asociată.
Ocluzia inversă
În ocluzia inversă, dinții frontali de jos se închid în fața celor de sus. Profilul feței poate arăta o bărbie mai proeminentă. Medicii numesc această situație și anomalie de clasa a III-a (prognatism mandibular).
Ocluzia inversă poate avea o cauză dentară, când doar dinții sunt înclinați greșit, sau o cauză osoasă, când mandibula este mai mare ori maxilarul mai mic. Diferența contează, pentru că tratamentul este diferit. Cazurile dentare se corectează de obicei doar cu aparat dentar, iar cazurile osoase severe la adult pot necesita ortodonție combinată cu chirurgie.
Ocluzia adâncă
Ocluzia adâncă înseamnă că dinții frontali de sus acoperă prea mult dinții de jos atunci când închizi gura. În formele accentuate, dinții de jos aproape că nu se mai văd. Uneori, incisivii de jos ating chiar gingia din spatele dinților de sus.
Această anomalie trece adesea neobservată, pentru că zâmbetul poate arăta destul de bine. Cu timpul, însă, dinții frontali se pot toci, iar gingia poate fi iritată în zona în care este atinsă. Ocluzia adâncă poate fi legată și de tensiuni la nivelul articulației temporo-mandibulare, motiv pentru care medicul o evaluează împreună cu restul mușcăturii.
Ocluzia deschisă
În ocluzia deschisă, dinții de sus și cei de jos nu se ating atunci când închizi gura. Cel mai des, spațiul apare în zona dinților din față. Poți observa că nu reușești să rupi cu dinții frontali o felie de pâine sau o frunză de salată.
Cauzele frecvente sunt obiceiurile din copilărie: suptul degetului, suzeta folosită mulți ani sau împingerea limbii între dinți la înghițire. Ocluzia deschisă afectează adesea și pronunția, mai ales la sunetele „s” și „ț”. Pe lângă aparatul dentar, tratamentul include uneori exerciții pentru limbă, cu ajutorul unui logoped, pentru ca rezultatul să fie stabil.
Ocluzia încrucișată
Ocluzia încrucișată apare atunci când unul sau mai mulți dinți de sus închid în interiorul celor de jos. Poate afecta un singur dinte frontal sau un grup de dinți laterali. Uneori este vizibilă doar pe o parte a gurii.
La copii, ocluzia încrucișată laterală poate face ca mandibula să alunece într-o parte la închidere. Dacă nu este corectată, această poziție poate duce în timp la o creștere asimetrică a feței. De aceea, ocluzia încrucișată este una dintre anomaliile pe care medicii preferă să le trateze devreme, încă din perioada dentiției mixte.
Înghesuirile dentare
Înghesuirile reprezintă cea mai cunoscută formă de dinți strâmbi. Dinții nu au destul loc pe arcadă, așa că se suprapun, se rotesc sau ies din linia arcadei. Situația apare des la dinții frontali de jos.
Înghesuirile pot fi ușoare, moderate sau severe. În cazurile ușoare, dinții se aliniază prin mici mișcări și, uneori, prin șlefuirea foarte fină a suprafețelor dintre ei. În cazurile severe, medicul poate recomanda extracția unor dinți pentru a face loc celorlalți. Înghesuirile pot reveni după tratament dacă nu porți contenția recomandată, așa că etapa de după scoaterea aparatului este la fel de importantă ca tratamentul.
Spațierea dentară
Spațierea înseamnă opusul înghesuirii: între dinți rămân spații libere. Cel mai cunoscut exemplu este spațiul dintre cei doi dinți frontali de sus, numit diastemă (strungăreață). Spațiile pot apărea și între alți dinți.
Cauzele pot fi dinți mai mici decât spațiul de pe arcadă, dinți lipsă sau obiceiuri precum împingerea limbii. Spațiile dintre dinți pot avea ca efect blocarea resturilor alimentare. Tratamentul poate combina aparatul dentar cu lucrări estetice, de exemplu fațete sau reconstrucții, atunci când dinții sunt prea mici.
Deviația liniei mediene a feței
Linia mediană a dinților este linia imaginară dintre cei doi incisivi centrali. În mod normal, ea coincide cu mijlocul feței și cu linia mediană a arcadei de jos. Când aceste linii nu se aliniază, vorbim despre deviație.
Deviația poate avea cauze dentare, cum ar fi înghesuirile pe o singură parte sau un dinte lipsă. Poate avea și cauze osoase, legate de o creștere asimetrică a maxilarelor. Medicul stabilește originea deviației din investigații, pentru că de ea depinde dacă se poate corecta doar cu aparat dentar sau dacă este nevoie de un plan mai complex.
| Anomalia | Cum o recunoști | Ce probleme poate produce |
|---|---|---|
| Compresia de maxilar | arcada de sus îngustă, în formă de „V” | înghesuiri, ocluzie încrucișată, respirație pe gură |
| Ocluzia inversă | dinții de jos închid în fața celor de sus | mestecat dificil, uzura dinților frontali |
| Ocluzia adâncă | dinții de sus acoperă aproape complet dinții de jos | tocirea dinților, iritarea gingiei |
| Ocluzia deschisă | dinții frontali nu se ating la închidere | dificultăți la mușcat, probleme de pronunție |
| Ocluzia încrucișată | unii dinți de sus închid în interiorul celor de jos | uzură, asimetrie de creștere la copii |
| Înghesuirile dentare | dinți suprapuși, rotați sau ieșiți din rând | curățare dificilă, carii, inflamații ale gingiei |
| Spațierea dentară | spații libere între dinți | blocarea resturilor alimentare, aspect inestetic |
| Deviația liniei mediane | linia dintre incisivii centrali nu este pe mijlocul feței | dezechilibru estetic, mușcătură asimetrică |
Complicații ale dinților strâmbi
Problemele cauzate de o mușcătură incorectă apar treptat, de-a lungul anilor. O mușcătură dezechilibrată pune presiune inegală pe dinți, pe gingii și pe articulația maxilarului.
Mai jos găsești complicațiile cele mai frecvente. Nu toate apar la fiecare pacient, iar gravitatea lor depinde de tipul anomaliei și de cât timp a rămas netratată.
Probleme de masticație
Când dinții nu se întâlnesc corect, mesteci mai puțin eficient. Unele zone ale gurii preiau mai multă presiune masticatorie, iar altele aproape deloc. Pe termen lung, acest lucru poate duce la uzura accentuată a unor dinți.
Pacienții cu ocluzie deschisă sau inversă observă adesea că evită anumite alimente, de exemplu merele sau carnea mai tare. Alții mestecă aproape doar pe o parte. Corectarea mușcăturii redistribuie forțele și face mestecatul mai confortabil.
Probleme de vorbire
Dinții, buzele și limba lucrează împreună când vorbești. Dacă dinții frontali nu se ating sau lasă spații mari, aerul trece diferit și unele sunete se aud diferit. Cel mai des sunt afectate sunetele „s”, „ș”, „z” și „ț”.
Problemele de pronunție apar mai ales în cazul ocluziei deschise și al spațierilor mari. La copii, ele pot fi corectate prin tratament ortodontic combinat cu exerciții de logopedie. La adulți, multe persoane observă o îmbunătățire a pronunției după alinierea dinților.
Igienă orală insuficientă
Dinții suprapuși sau rotați creează zone greu accesibile pentru periuță și ață dentară. Acolo se adună placa bacteriană, chiar dacă te speli corect pe dinți. Din această cauză, riscul de carii între dinți crește.
Placa bacteriană rămasă pe dinți irită și gingia. În timp, pot apărea sângerări, inflamații și, în cazurile netratate, boală parodontală. Un aparat dentar care aliniază dinții face curățarea mai simplă și ajută la menținerea sănătății gingiilor pe termen lung.
Dureri
O mușcătură dezechilibrată poate suprasolicita mușchii masticatori și articulația temporo-mandibulară. Unele persoane resimt dureri de articulație, tensiune în zona urechilor sau dureri de cap la trezire. Alții aud un pocnet atunci când deschid gura.
Aceste simptome au de obicei mai multe cauze, nu doar poziția dinților. Stresul și scrâșnitul dinților pot agrava situația.
Anomaliile dentare și tratamentul cu aparat dentar
Tratamentul începe întotdeauna cu un consult ortodontic. Medicul face fotografii, radiografii și o scanare sau o amprentă a dinților. Pe baza lor, stabilește diagnosticul, explică opțiunile și construiește planul de tratament.
Cel mai cunoscut tratament este aparatul dentar fix, format din bracket-uri lipite pe dinți și un arc care le ghidează mișcarea. Bracket-urile pot fi metalice sau ceramice, mai discrete. Aparatul fix poate trata aproape orice tip de anomalie, inclusiv cazurile complexe.
O alternativă discretă sunt alignerele transparente, precum aparatul dentar Spark și aparatul dentar Invisalign. Acestea sunt gutiere transparente, făcute pe baza scanării dinților pacientului, pe care le schimbi la intervale stabilite de medic. Se scot la masă și la periaj, dar funcționează doar dacă le porți cele aproximativ 22 de ore pe zi recomandate.
La copii, medicul poate folosi aparate mobile sau funcționale, care ghidează creșterea maxilarelor. De exemplu, disjunctorul lărgește maxilarul îngust, iar unele aparate funcționale corectează poziția mandibulei. Tratamentul realizat cât mai devreme în viață nu exclude un aparat fix mai târziu, dar poate face a doua etapă mai simplă.
Durata tratamentului diferă de la un caz la altul. Unele corecții minore durează câteva luni, iar cazurile complexe pot depăși doi ani. După îndepărtarea aparatului urmează etapa de contenție, cu un fir de sârmă lipit pe fața internă a dinților sau cu o gutieră de contenție purtată noaptea, ca dinții să nu revină în poziția inițială.
FAQ – întrebări frecvente despre dinții strâmbi
Dinții strâmbi se pot îndrepta fără aparat dentar?
Nu, mișcarea dinților în poziția corectă se face doar prin forțe controlate de medic, cu un aparat fix sau cu alignere.
La ce vârstă poți purta aparat dentar?
Prima evaluare se recomandă în jurul vârstei de 6-7 ani. Aparatul fix se pune de obicei după schimbarea dinților de lapte, dar tratamentul se poate face și la adulți, la orice vârstă, dacă dinții, gingiile sunt sănătoase și oferta osoasă în jurul rădăcinilor dentare este suficientă.
Dinții strâmbi pot provoca dureri?
Da, o mușcătură dezechilibrată poate suprasolicita mușchii și articulația maxilarului. Pot apărea dureri de maxilar, de cap sau tensiune în zona tâmplelor/ urechilor. Medicul evaluează la consultație dacă durerea are legătură cu poziția dinților.
Cât durează tratamentul pentru dinți strâmbi?
Depinde de tipul și severitatea anomaliei. Corecțiile minore pot dura câteva luni, iar cazurile complexe pot depăși doi ani. Medicul îți spune durata estimată după consultație și investigații.
Dinții se pot strâmba din nou după aparat?
Da, dacă nu respecți etapa de contenție. Dinții au tendința să revină spre poziția inițială, așa că firul de contenție sau gutiera de contenție sunt parte din tratament.
Ce aparat dentar este potrivit pentru mine?
Alegerea depinde de anomalie, de vârstă și de preferințele tale. Aparatul fix acoperă aproape toate cazurile, iar alignerele transparente sunt o variantă discretă. Medicul ortodont îți explică diferențele la consultație.
Abonamente de prevenție, în Magazinul Dental Elite
Dinții aliniați se curăță mai ușor, dar au în continuare nevoie de controale și de igienizări regulate, atât în timpul tratamentului ortodontic, cât și după el. Poți vedea abonamentele de prevenție disponibile în Magazinul Dental Elite, gândite să acopere controalele periodice și tratamentele de bază de care ai nevoie pe parcursul unui an.
Programează o consultație la Dental Elite
La Dental Elite, medicul îți evaluează dantura, îți explică opțiunile potrivite pentru situația ta și îți construiește un plan de tratament personalizat, cu toate costurile clar explicate.
Programează o consultație la cea mai apropiată clinică Dental Elite:
